-
Voodoo şi
Vrăjitoria sunt două dintre cele mai neînţelese religii din lume. Fiecare dintre ele are o imagine publică şi o realitate interioară. De cele mai multe ori, imaginea publică păstrează prea puţin din religia reală, privată şi interioară.
Voodoo-Voodoo este un amestec dintre catolicism şi religie africană antică. Credinţa aceasta spune că există un singur Dumnezeu, creatorul Universului. Subordonate acestui Dumnezeu, sunt Loas – zeităţi mai mici sau sfinţi -, care sunt mesageri între cei ce practică Voodoo şi Dumnezeu. În cele din urmă, există preoţi - Houngans - şi preotese – Mambos.
- Deşi iniţial aproape toţi practicanţii de Voodoo erau negri, se crede că, în momentul de faţă, între o treime şi o jumătate dintre ei sunt albi. Cam trei sferturi sunt femei. Dacă nu aţi putut evita nonsensul arătat de filmele de la Hollywood, ştiţi că magia este o parte importantă a credinţei Voodoo (deşi nu cea mai importantă).
-Există voodooişti care aruncă blesteme, cele mai puternice şi mai negative dintre ele purtând denumirea de wangas. Dar există alţi voodooişti care folosesc vrăji inverse, numite pouins, pentru a rupe wangas-urile. Alţi practicanţi ai voodoo fac remedii din ierburi şi poţiuni magice. Unii sunt clarvăzători, şi sunt cunoscuţi ca având Quatre Yeux („patru ochi”, în limba franceză).
- Poate că cea mai importantă parte a voodoo este chiar ceremonia religioasă voodoo. După ce încep uşurel, ei trec la o frenezie religioasă şi spirituală, folosind dansul, muzica sau băuturile alcoolice, pentru a fi mai inspiraţi. În unele ceremonii, mai ales în cele „jucate” pentru turiştii foarte bogaţi, sunt folosite şi droguri şi practici sexuale.
-În cele din urmă, unii practicanţi sunt posedaţi de Loas. Se spune că atunci Loas „călăresc caii”. În timp ce este posedat sau „călărit”, voodoo-istul poate vorbi în diferite limbi, poate face previziuni sau poate da sfaturi, paote mânui şerpi veninoşi, sau poate spune vrăji magice, etc.
- Există multe similarităţi cu unele secte creştine.
-Deşi Voodoo a început în Caraibe, a ajuns în New Orleans, iar de acolo s-a răspândit în toate oraşele principale din SUA. În Africa are rădăcini foarte vechi.
Vrăjitoria-Vrăjitoria este o rămăşiţă a religiei pre-creştine. Este pe atât de frumoasă, pe cât este de veche. Nu are nimic de-a face cu satanismul sau venerarea diavolului. În zilele noastre, tot mai mulţi oameni sunt tot mai puţin satisfăcuţi de structurile relogioase tradiţionale şi caută relaţii cu divinitatea mai adânci şi mai pline de înţeles, prin metode alternative.
- Unii evrei găsesc aceste relaţii în mişcarea Hassidică, iar unii creştini, în foarte-mediatizatele mişcări carismatice şi „născuţi din nou”. Unii oameni au ales credinţe estice în locul celor vestice în care s-au născut. Unii oameni, datorită unei puternice dragoste pentru natură, şi datorită mişcărilor feministe, au descoperit vrăjitoria.
-Nu există o structură monolitică a vrăjitoriei, dar multe vrăjitoare vor fi de acord sau vor crede în următoarele: - Există un singur Dumnezeu suprem, care nu poate fi cunoscut; acesta poate fi cunoscut numai prin intermediul manifestărilor sale ca Zeu/Zeiţă. Unele vrăjitoare cred numai într-o Zeiţă.- Trebuie să fii în armonie cu Natura şi ciclurile sale (de unde şi interesaul ecologiştilor), reprezentate de fazele schimbătoare ale Lunii şi de anotimpuri.
- „Dacă nu faci rău, poţi face orice vrei.”
- Nu trebuie să accepţi nici un fel de plată pentru munca ta, făcută prin metode vrăjitoreşti.
Tradiţii vrăjitoreşti moderne- Vrăjitoria ereditară: în care metodele meşteşugului au existat pe linie de familie. Dianic Wicca: în care este venerată o Zeiţă, şi nu există nici un aspect bărbătesc al divinităţii. Grupurile de veneratori sunt alcătuite exclusiv din femei. Vrăjitoria tradiţională: în care metodele meşteşugului au fost păstrate de persoane ascunse.
* Există mai multe tipuri de vrăjitoare tradiţionaliste. Menţionăm doar câteva tipuri:
- celtice: a căror moştenire se trage de la celticii antici.
- nordice: a căror moştenire se trage de la religia nordică antică.
- druide: a căror moştenire se trage de la druizii din vechea Anglie.
- gardneriane: în care oamenii urmează învăţăturile lui Gerald B. Gardner, aşa cum au fost ele înmânate lui de către tradiţionalişti, şi amestecate de el cu elemente luate din cărţi vechi, magie abalistică (Dragon Rouge), şi poezia scrisă de un prieten.
- alexandriană: în care oamenii urmează învăţăturile lui Alex Sanders, care a combinat vrăjitoria gardneriană cu mai multe idei abalistice.
